sâmbătă, 5 martie 2016

Din cele mai plăcute amintiri

  După cum se ştie, munca de truditor întru'cuvânt este o muncă liber(al)ă. Este o muncă a dăruirii. Este o muncă a celor care vor şi pot să lase în urma lor, trăiri, în marea lor majoritate utile urmaşilor. Utile lumii acestea, dorită de trăitorii ei mult mai preocupată şi mult mai bună.Cel puţin aşa cred şi cu astfel de gânduri am pornit pe făgaşul literaturii cu 15 ani în urmă, lăsând de(o)parte o activitate, arbitru de fotbal.
  Desigur, n-am să uit nici bucuria anilor 1973, din 17 iunie, cu prilejul "Zilei aviaţiei". Premiul I de la Concursul "Cine ştie câştigă", dar acesta reprezintă o altă temă.
În tema de astăzi fiind incluse câteva amintiri precum: Festivalul artelor de la Bisoca din 9-16 iulie 2010; Împlinirea a 100 de ani de la inaugurarea Bibliotecii Publice din oraşul Focşani din octombrie 2012; Cea de a VI ediţie "Tribuna scriitorilor fără prejudecăţi" de la Muzeul "George Bacovia"Bucureşti din august 2015 ori amintirea din iunie 2015 de la Fundaţia "Origini carpatice" Buzău.
La Festivalul artelor de la Bisoca din 16 iulie 2010, cu prilejul Lansării cărţii "Poemul celor şapte (O viaţă...un om...o antologie), am primit Diploma "Ambasador al Limbii Române", semnat: Inspector şcolar general, prof. Florina Stoian; semnat Inspector limba română, prof. Maria Monalisa Pleşea; semnat Preşedintele "Fundaţia Sfântul Sava", pr. prof. dr. Mihail Milea. La Focşani, la Lansarea antologiei LSR/Fil. Vrancea, "Concert pentru şapte scriitori şi o antologie", în ziua sărbătoririi a 100 de ani de la  inaugurarea Bibliotecii Publice, am primit "Diploma de Onoare", semnat Directorul Bibliotecii Judeţene"Duiliu Zmfirescu" Focşani, dr.prof. T. Fântânaru. La concursul-spectacol literar-muzical  "Tribuna scriitorilor fără prejudecăţi", ediţia a VI a, de la Muzeul "Agata şi George Bacovia" Bucureşti, am primit "Diplomă specială de merit scriitoricesc", semnat, comisia de juraţi: Anghel Florin Vedeanu, prozator; Octavia Crăciun, eseistă; Alexandru Cristian Preda, poet. Verificat şi semnat, Directorul Editurii, revistei şi Cenaclului literar Amurg Sentimental, membru titular USR, Ion Machidon...
Desigur, că pe drumul dăruirilor pe care am pornit, nu m-am gândit la vreo răsplată de la cineva. Drumul acesta, pot afirma că a fost necesar doar că aveam şi am ceva de lăsat urmaşilor. Sigur, din dorinţa de-a fi mai buni, din respect faţă de bunicul care, plecat la război, în Primul Război Mondial, a venit acasă, doar numele pe-o cruce. Din respect pentru tatăl meu, luptător 6 ani în cel de al Doilea Război Mondial, deşi medaliat, a murit sărac... Aceste fapte nu trebuiau lăsate să moară.